Manastirea Bistrita langa Horezu

Ctitorie a boierilor Craiovesti Manastirea Bistrita, la 7 km de orasul Horezu, dateaza din jurul anului 1490. Insa prima atestare documentara a manastirii se pastreaza In „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 apartinand lui Vlad Voda Calugarul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moastele Sfantului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariata de expeditia condusa de Mihnea cel Rau In 1509. Dupa Inlaturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface Intre 1515-1519. Pictura a fost atribuita mesterilor zugravi Dumitru, Chirtop si Dobromir de numele carora se leaga si fresca Manastirii Dealu de langa Targoviste si executarea lucrarilor In piatra de la ansamblul Curtea de Arges.

Din ctitoria Craiovestilor astazi se mai pastreaza bisericuta Bolnitei (1520-1521). Avand o impresionanta fresca interioara din traditia paleologa tarzie cand Incepeau sa patrunda In Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este Inchinata „Schimbarii la fata”. Ulterior vornicul serban Cantacuzino i-a adaugat un pridvor deschis, de zidarie pe stalpi de piatra, zugravit de Iosif ieromonahul si Harinte, In stil brancovenesc (1710).

De remarcat faptul ca In complexul monahal de la Bistrita s-a instalat prima tiparnita din tara Romaneasca, a ieromonahului Macarie, precum si o legatorie de carti bisericesti. Aici - dupa opinia unor cercetatori - s-a tiparit In 1508 "Liturghierul slavon" al calugarului Macarie, prima carte tiparita pe pamant romanesc. Ieromonahul Eftimie, egumen al manastirii a redactat In limba romana